2017 – Anul (Anti)Reformei în Cultul Baptist

 

          În perioada 23-24 martie 2018 la Biserica Creștină Baptistă „Ghetsimani” Caransebeș se va desfășura Conferința Națională a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. Întrucât cutuma acestei întâlniri presupune prezentarea unui raport de activitate din partea conducerii Uniunii și date privind starea bisericilor, iar practica a demonstrat că aceste prezentări sunt nerealiste pentru că nu urmăresc realitatea din teren, aș dori să semnalez câteva fapte, unele dintre ele extrem de grave, care reprezintă un real pericol pentru prezentul și viitorul bisericilor baptiste.

          Anul 2017 s-a dorit a fi un an foarte important în istoria bisericilor baptiste din România. Pentru că s-au împlinit 500 de ani de la Reforma lui Martin Luther, baptiștii, ca unii care își revendică originile istorice în Reforma Protestantă, și-au propus să marcheze acest moment istoric și să își reafirme identitatea de protestanți, fideli principiilor Marii Reforme. Liderii baptiști s-au implicat în organizarea multor evenimente la nivel național care au marcat această sărbătoare, numai că în paralel cu acest mesaj de Reformă și de reformare, la nivelul Cultului Baptist s-au întâmplat unele lucruri care arată, de fapt, o antireformă, o răsturnare a acelor principii foarte des aclamate în conferințe sau în cadrul evenimentelor cu participarea publicului larg. Voi face referire la câteva dintre aceste fapte:

  1. Modificarea Statutului de organizare și de funcționarea al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. În data de 23-24 martie 2017 s-a desfășurat la Timișoara, Congresul extraordinar al Cultului Creștin Baptist din România la care au participat aproximativ 600 de delegați din partea bisericilor creștine baptiste din țară. În cadrul acestei întâlniri s-au votat nu mai puțin de 186 de modificări ale articolelor din Statutul Cultului Baptist. Ne interesează cum s-a votat și, mai ales, ce s-a votat. S-a votat fără nicio dezbatere publică în cadrul bisericilor sau a comunităților regionale. S-a votat fără ca delegații să aibă tipărită varianta propunerilor de modificare ca să poată studia acele propuneri. Ba mai mult, s-a spus că se votează modificările în cadrul Congresului, dar că s-ar putea să mai apară niște modificări în varianta care va fi trimisă la Monitorul Oficial, ceea ce s-a și întâmplat. Nici măcar nu au fost citite toate aceste 186 de modificări și nici nu era timpul necesar pentru lucrul acesta. Ce să mai spunem despre dezbaterea modificărilor. Și am ajuns la CE s-a votat.
    1. Delegații au votat diminuarea atribuțiilor bisericii locale. Unul dintre cele mai importante principii ale baptiștilor de la apariția mișcării baptiste a fost „autonomia bisericii locale”, ori prin noile modificări la statut, biserica locală nu mai are nicio autonomie. Depinde de avizul Comunității în toate problemele importante care țin de administrarea și de modul de funcționare al bisericii.
    2. Delegații au votat pentru transformarea Comunităților regionale din entități cultice de reprezentare în instituții de coordonare și control. Faptul că depinde de ei în totalitate dacă cineva devine sau nu pastor, depinde exclusiv de ei dacă cineva mai rămâne sau nu pastor, depinde exclusiv de ei dacă unei biserici i se retrage sau nu autorizația de funcționare, toate acestea vor favoriza abuzuri fără număr împotriva bisericilor și pastorilor care vor susține altceva decât ce li se impune.
    3. Delegații au votat pentru ca toți baptiștii să fie ținuți cu forța în Cultul Baptist sub amenințarea confiscării tuturor proprietăților bisericii (cf. Art. 48, alin. 5). În acest sens, au fost declarate bunuri sacre: „lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile mobile destinate activităţilor şi practicilor de cult şi instituţiilor cultice de învăţământ, cimitirele confesionale.” (art. 47, alin. 1). Ați înțeles bine: BUNURI SACRE, adică SFINTE: terenurile, anexele, casele pastorale, chiar și cele de la sat cu toate grajdurile și cotețele, totul a fost declarat sacru. Și tot ce-i sfânt, nu-i al Domnului cum spune Scriptura, ci este al Comunității. Nu te poți atinge de el. Dacă nu acționezi cum ți se impune, conform principiului „de lucrul tău altul se va bucura, pe tine uitarea te va aștepta”, îți iei doar bagajele ne-sacre și pleci. Ce este grav aici nu este faptul că au fost declarate sacre chiar și terenurile pline de bălării și anexele, ci faptul că cei din Comunitate nici măcar nu au renovat o toaletă într-o biserică, dar printr-o decizie luată pe genunchi se fac stăpâni peste noapte peste toată munca și osteneala creștinilor sinceri care au făcut totul în numele Domnului și nu s-au gândit că în anul 2017 la Comunitate și la Uniune vor apărea niște lideri care vor folosi munca lor ca mijloc de șantaj și de manipulare. Dreptul la proprietate privată este un drept apărat de Constituția României, proprietatea privată fiind garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.
  2. Înregistrarea unor scandaluri de proporții care i-au avut ca principali subiecți și suspecți pe doi membri din conducerea Uniunii Baptiste, pe care prefer să nu îi numesc aici, care au fost acuzați de corupție, tăinuire, furt și complicitate la furt, fiind vorba de dispariția unor sume enorme de bani din bugetele bisericilor lor. Evident că în spiritul (anti)Reformei, instituțiile cultice s-au implicat în mușamalizarea acestor cazuri și în salvarea de la demitere a propriilor colegi. Ba mai mult, au avut grijă ca pastorii care au semnalat aceste probleme să fie amenințați și șantajați, unora chiar ridicându-li-se ordinarea de pastor. Seamănă cu ce s-a întâmplat în anul 1517? Seamănă perfect, dar din păcate nu cu Martin Luther așa cum se dorește să se arate, ci cu clerul imoral și ignorant, corupt care a generat urmări negative asupra bisericii.
  3. Protestul bisericilor față de modul deficitar în care este condusă Uniunea și Comunitățile. Cu ocazia Adunării Generale a Comunității Timișoara s-a înregistrat performanța negativă de a nu se întruni nici măcar numărul minim de 90 de delegați pentru ca Adunarea Generală să aibă cvorum, situație nemaiîntâlnită în istoria recentă a Comunității Timișoara, cu atât mai mult cu cât invitatul special al acestei întâlniri a fost chiar președintele Uniunii Baptiste, pastorul Viorel Iuga. De altfel, oare nu trebuie notată reticența bisericilor de a trimite delegați la Adunarea Generală, posibil din cauza atitudinii de desconsiderare a păstorilor și a modalității abuzive de conducere?

În afară de aceste probleme recente cu care ne-am confruntat ca și Comunitate, aș dori să fac alte câteva observații punctuale în legătură cu (in)activitatea actualei conduceri a Cultului Baptist:

  1. Izolarea Cultului Baptist. În ultimii 3 ani niciun lider baptist important nu a participat la o Conferință Națională. În mandatul de președinte al pastorului Otniel Bunaciu, la Conferințele Naționale au participat 2 președinți ai Alianței Mondiale Baptiste, președinți ai Federației Europene Baptiste, președinți ai Asociației Baptiste Române din SUA și Canada; președinții Uniunilor Baptiste din Ungaria, Serbia, Croația, Ucraina. Acum, Uniunea este izolată internațional.
  1. Departamentele Uniunii sunt complet nefuncționabile
  2. Nu există nici o viziune la nivel de Uniune. Acesta este motivul pentru care se acționează atât de haotic și neunitar, Uniunea confruntându-se cu probleme din ce în ce mai mari pentru care nu are nicio soluție.
  3. Managementul defectuos de la Casa de Pensii. Fondurile Casei de Pensii au luat-o în jos. De 4 ani, Casa de Pensii este fără director.
  4. Nu s-a obținut nicio licență radio în acest mandat.
  5. Aroganța conducerii în raport cu pastorii. Sunt tot mai mulți pastori care reclamă faptul că în momentul în care au cerut ajutor sau sfaturi în anumite probleme, au fost tratați cu indiferență și cu aroganță.
  6. Greșelile în privința relației cu autoritățile. Articolele aiurite scrise de Viorel Iuga și Samuel Tuțac au generat radicalizări în raport cu anumite subiecte sensibile și au provocat scandaluri mediatice în urma cărora imaginea baptiștilor a avut foarte mult de suferit. De văzut ultimatumul dat președintelui Iohannis de către pastorul Viorel Iuga care timp de câteva zile a făcut ca baptișii să fie subiect negativ în presa națională. De citit articolele publice de calomnie ale pastorului Samuel Tuțac despre cât de corupți sunt toți politicienii noștri, cât de varză sunt amvoanele bisericilor, cât de obosiți sunt predicatorii, etc.
  7. Activitatea ștearsă a pastorului Viorel Iuga ca președinte al Alianței Evanghelice. Nu a fost creat niciun eveniment cu impact, au fost doar redactate și expediate scrisori pline de banalități. Aceste mesaje neinspirate au făcut ca aproape de fiecare dată liderii penticostali să se detașeze de poziția Alianței și să transmită mesaje separate și complet diferite, mesaje care au fost receptate, în cele mai multe cazuri, pozitiv, comparativ cu mesajele semnate de pastorul Iuga ca președinte al Alianței.
  8. Numărul mic de absolvenți de teologie implicați în lucrare și numărul îngrijorător al pastorilor care demisionează sau al celor care din motive financiare se retrag pentru a-și căuta o slujbă în alte domenii ca să poată să își întrețină familiile.
  9. Numărul tot mai mare al bisericilor baptiste care se închid din diferite motive fără ca Uniunea sau Comunitatea să se implice în stoparea acestui fenomen creând programe speciale de misiune și de ajutorare a acestor biserici. Țin să precizez că nu este vorba doar despre bisericile de la sate. Recent, în Comunitatea Baptistă Timișoara a fost închisă Biserica Baptistă din orașul Recaș, un oraș cu aproximativ 8.000 de locuitori.

 

Într-o asemenea criză discuția NU poate fi despre proprietăți, statut, reguli cât mai stricte, poveri cât mai grele, ci trebuie să trecem dincolo de aceste evidențe și să analizăm cauzele, să ne reevaluăm prioritățile ca și comunitate, ca să putem lua măsurile care se impun, măsuri care să ne apropie mai mult de Dumnezeu și unii de alții. Să ne rugăm, să nu descurajăm și să facem tot ce putem noi! Să fim credincioși în ceea ce ne-a încredințat El! Dumnezeu o să aibă grijă de biserica Lui!!!

 

Cu speranță,

prof. Marius C. Cimpoae

Biserica Baptistă Germană Timișoara

 

 

Comments are closed.

}