Cineva a făcut o analogie deosebită, comparând Biserica cu un stup de albine. După cum se ştie, albinele nu pot trăi izolate. Dacă separi o albină, nu-i mai poţi asigura acesteia o temperatură adecvată, apă şi mâncare, care să o menţină în viaţă. În cel mult trei zile, aceasta va muri.

Albinele trăiesc numai atunci când sunt într-o colectivitate. Această comunitate trăieşte în stup, dar lucrează în afară! Dacă albinele ar rămâne numai în stup şi s-ar bucura doar de părtăşia dintre ele, în câteva săptămâni ar începe să hiberneze sau ar muri.

Stupul se întăreşte şi albinele sunt pline de viaţă, numai atunci când toate se angajează în lucru în afară, iar fiecare aduce ceea ce a cules şi pune împreună. Această realitate este un mare adevăr şi pentru Biserică. Sursa puterii stă în unitate, iar secretul vieţii din belşug în slujirea în afară.

Dacă nu suntem eficienţi în slujire atât cât ne-am dori, aceasta se poate să fie din cauza lipsei de unitate. Dacă nu avem o viaţă din belşug, aceasta se datorează faptului că ne-am închis între ziduri. Pentru a fi plini de putere, membrii bisericii trebuie să aibă părtăşie deplină, iar pentru a avea o viaţă abundentă, aceştia trebuie să fie gata să slujească în afara Bisericii.

sursa: misiune.ro

 

Leave a Reply

}