DESPRE OM

Noi credem şi mărturisim că omul e creat de Dumnezeu. Trupul omului – partea materială – e făcută din ţărână, iar natura spirituală a omului e din Dumnezeu după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

Genesa 1:27  “Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască I-a făcut.”

Genesa 2:7  “Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.”

Dumnezeu a făcut pe om fără prihană, perfect dar nu desăvârşit, cu voinţă liberă de a alege binele sau răul.

Genesa 1:31  “Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune.  Astfel a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.”

Eclesiastul 7:29  “Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.”

Genesa 2:16-17  “Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină; dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit.”

Psalmul 107:17 “Nebunii, prin purtarea lor vinovată, şi prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociţi.”

Deuteronom 30:15   “Iată îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul.”

Prin căderea în păcat, omul a căzut sub blestem, şi a devenit incapabil de a trăi voia lui Dumnezeu.  Prin naşterea firească, fiecare moşteneşte sămânţa păcatului, înclinarea spre rău, firea păcătoasă.

Romani 5:12  “De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…”

Romani 5:19  “Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi.”

Romani 7:17  “Şi atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.”

Romani 7:18  “Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.”

Romani 5:6  “Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită a murit pentru cei nelegiuiţi.”

Romani 7:20  “Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.”

Romani 7:23  “Dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii primite de mintea mea, şi mă ţine rob legii păcatului, care este în mădularele mele.”

Omul fiind fiinţă liberă e răspunzător înaintea lui Dumnezeu, de toate faptele, vorbele şi gândurile sale.  Toţi oamenii trebuie să moară, iar după moarte urmează judecata şi răsplătirea veşnică.

Romani 14:12  “Aşa că fiecare din noi are să dea socoteala despre sine însuşi lui Dumnezeu.”

Matei 12:36  “Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteala de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit.”

2 Corinteni 5:10  “Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.”

Evrei 9:27  “Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea urmează judecata,”

 

Comments are closed.

}